ÎNVĂŢĂTURILE DOMNULUI HRISTOS_12

Iar Cel ce ne întăreşte pe noi împreună cu voi, în Hristos, şi ne-a uns pe noi este Dumnezeu, / Care ne-a şi pecetluit pe noi şi a dat arvuna Duhului, în inimile noastre (2Cor.1:21,22) 

Știți că în cuvântul lui Dumnezeu este spus:

“Intraţi prin poarta cea strâmtă, că largă este poarta şi lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care o află. / Şi strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află” (Matei 7:13,14).

De ce sunt puțini cei care o află?

Pentru că în context este vorba despre credincioși, deci cei care l-au primit pe Domnul Hristos ca mântuitor al lor și cred că El este singurul mijlocitor între ei și Dumnezeu, care a fost de la început cu Dumnezeu și care la momentul necesar s-a întrupat ca Fiul lui Dumnezeu, venit în lume pentru a face ultima lucrare din planul lui Dumnezeu de răscumpărare a omului căzut în păcat, deci de a-i mântui pe cei ce îl vor urma prin credința în numele Lui.

Vor fi oare mulți aceștia? 

De la bun început nu au fost mulți, dar s-au înmulțit prin ascultarea Evangheliei propovăduită de ucenicii lui Iisus Hristos și a botezului, care le-a deschis cugetul bun către Dumnezeu, primind pecetluirea lor cu Duhul Sfânt, ieșind astfel dintre necredincioși și devenind prin urmare o rămășiță aleasă:

“Destul este că, în vremurile trecute, aţi făcut cu desăvârşire voia neamurilor, umblând în desfrânări, în pofte, în beţii, în ospeţe fără măsură, în petreceri cu vin mult şi în neiertate slujiri idoleşti. / De aceea ei se miră că voi nu mai alergaţi cu ei în aceeaşi revărsare a desfrâului şi vă hulesc. / Ei îşi vor da seama înaintea Celui ce este gata să judece viii şi morţii” (1Petru 4:3-5).

Câți oare au reușit și reușesc încă să se desprindă din această alergare? Toți cei care au crezut și l-au primit pe Domnul!

“Dar să dăm mulţumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruinţa prin Domnul nostru Iisus Hristos!” (1Cor.15:57). 

>>> va urma <<<  

ÎNVĂŢĂTURILE DOMNULUI HRISTOS_8

Şi a răspuns Iisus către el: Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu (Luca 4:4) 

Pentu că Iisus Hristos, când s-a aflat pe pământ, a fost un grăitor exemplu în privinţa practicării rugăciunii pentru ucenicii săi, într-una dintre astfel de ocazii, aceştia l-au rugat să îi înveţe şi pe ei să se roage. 

“Şi le-a zis: Când vă rugaţi, ziceţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău. Vie împărăţia Ta. Facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. / Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă în fiecare zi. / Şi ne iartă nouă păcatele noastre, căci şi noi înşine iertăm tuturor celor ce ne greşesc nouă. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău” (Luca 11:2-4). 

Această rugăciune numită regală este chintesenţa credinţei creştine căci ea se adresează Tatălui nostru din ceruri, acolo unde s-a înăţat şi Iisus Hristos după învierea Sa şi unde va strânge prin credinţa prin numele Său a urmaşilor o împărăţie a celor mântuiţi, adică a păzitorilor cuvântului Său, împărăţie pe care apoi o va preda Tatălui. 

Deci toţi cei care vor crede în cuvântul Său şi se vor hrăni cu acesta, se vor hrăni cu pâinea dătătoare de viaţă: 

“Căci pâinea lui Dumnezeu este cea care se coboară din cer şi care dă viaţă lumii. / Deci au zis către El: Doamne, dă-ne totdeauna pâinea aceasta. / Şi Iisus le-a zis: Eu sunt pâinea vieţii; cel ce vine la Mine nu va flămânzi şi cel ce va crede în Mine nu va înseta niciodată” (Ioan 6:33-35). 

Iar mai explicit: 

“Pâinea care se coboară din cer este aceea din care, dacă mănâncă cineva, nu moare. / Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu” (Ioan 6:50,51) şi 

“Aceasta este pâinea care s-a pogorât din cer, nu precum au mâncat părinţii voştri mana şi au murit. Cel ce mănâncă această pâine va trăi în veac” (Ioan 6:58). Amin! 

<<< va urma>>>

ÎNVĂŢĂTURILE DOMNULUI HRISTOS_4

Şi aceasta este mărturia, că Dumnezeu ne-a dat viaţă veşnică şi această viaţă este în Fiul Său. / Cel ce are pe Fiul are viaţa; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viaţa (1Ioan 5:11,12) 

Sârguinţa noastră constă în menţinerea şi întărirea continua a credinţei noastre prin înţelegerea cuvântului lui Dumnezeu şi urmarea Domnului Iisus întru lucrarea harului Său, căci nimeni nu se poate mântui fără El:

“Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi înşine şi adevărul nu este întru noi. / Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească pe noi de toată nedreptatea. / Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos şi cuvântul Lui nu este întru noi” (1Ioan 1:8-10). 

Iar în ceea ce priveşte faptele noastre bune, acestea sunt pentru încurajarea şi întărirea noastră dar ele nu ne pot mântui:

“Pentru că din faptele Legii nici un om nu se va îndrepta înaintea Lui, căci prin Lege vine cunoştinţa păcatului. / Dar acum, în afară de Lege, s-a arătat dreptatea lui Dumnezeu, fiind mărturisită de Lege şi de prooroci. / Dar dreptatea lui Dumnezeu vine prin credinţa în Iisus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred, căci nu este deosebire. / Fiindcă toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu; / Îndreptându-se în dar cu harul Lui, prin răscumpărarea cea în Hristos Iisus” (Romani 3:20-24). 

“Rămâneţi în Mine şi Eu în voi. Precum mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi, dacă nu rămâneţi în Mine. / Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne întru Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic” (Ioan 15:4,5). 

De aceea Domnul Iisus a precizat înaintea prinderii şi răstignirii Sale:

“Acum este judecata acestei lumi; acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară / Iar Eu, când Mă voi înălţa de pe pământ, îi voi trage pe toţi la Mine” (Ioan 12:31,32).

“Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce crede în Mine are viaţă veşnică./ Eu sunt pâinea vieţii” (Ioan 6:47,48). Amin! 

>>> va urma <<<

BIBLIA - citatul zilei (4)

Dar ce zice Scriptura? "Aproape este de tine cuvântul, în gura ta şi în inima ta", - adică cuvântul credinţei pe care-l propovăduim. / Că de vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. / Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire (Romani 10:8-10). Amin! 

ZONA GRI_10 – JUDECATA

De aceea, nu judecaţi ceva înainte de vreme, până ce nu va veni Domnul, Care va lumina cele ascunse ale întunericului şi va vădi sfaturile inimilor. Şi atunci fiecare va avea de la Dumnezeu lauda (1Cor.4:5). Amin! 

Evadaţi deci din zona gri şi schimbaţi iluzia zămislită din pofte, prin exacerbarea simţurilor, cu certitudinea vieţii, care are un singur izvor şi deţinător – Dumnezeu, Cel care o oferă tuturor celor care Îl caută şi se ţin de numele Său, precum ni s-a spus:

“Şi tot cel ce va chema numele Domnului se va mântui” (Fapte 2:21) şi întărit:

"Cunoscut-a Domnul pe cei ce sunt ai Săi"; şi "să se depărteze de la nedreptate oricine cheamă numele Domnului" (2 Timotei 2:19b). 

Valorificați deci prin credință darul vieții pe care l-ați primit prin harul Domnului Iisus Hristos, cel ce s-a dat pe sine, din iubire, ca jertfă pentru mântuirea noastră!

“Şi precum este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecata, / Tot aşa şi Hristos, după ce a fost adus o dată jertfă, ca să ridice păcatele multora, a doua oară fără de păcat Se va arăta celor ce cu stăruinţă Îl aşteaptă spre mântuire” (Evrei 9:27,28).

Gândiţi-vă că noi nu putem alege în ce epocă să trăim, dar după cum ceasul a început dintr-o dată să ticăie pentru fiecare dintre noi, tot aşa se şi poate opri şi nu mai putem reveni spre a face alegerea prin care să determinăm locul în care ne vom petrece eternitatea. 

ZONA GRI_2 – CREAREA ZONEI GRI

Eu, Lumină am venit în lume, ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână întuneric. / Şi dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec; căci n-am venit ca să judec lumea ci ca să mântuiesc lumea. / Cine Mă nesocoteşte pe Mine şi nu primeşte cuvintele Mele are judecător ca să-l judece: cuvântul pe care l-am spus acela îl va judeca în ziua cea de apoi (Ioan 12:46-48). Amin!  

Din punct de vedere istoric se poate afirma fără îndoială că s-a înregistrat o continuă ofensivă împotriva binelui şi adevărului fundamental, prin care s-a ţintit distrugerea aurei luminoase a acestora şi coborârea lor într-un creuzet alchimist, în care să se forţeze amalgamarea lor tocmai cu acele categorii aflate în antiteză: răul şi minciuna, cu toată pletora aferentă. Ceea ce s-a urmărit prin acest proces degenerativ a fost crearea unei zone gri, în care aceste valori şi anti-valori să pară a fi părelnic compatibile şi egal practicabile în viaţa pământească, în numele unei iluzorii libertăţi, care, de altfel, nu este decât un libertinaj abil strecurat in normele sociale de convieţuire. 

Perfizii manipulatori care au condus umanitatea, pe diverse căi, către acest ţel, aflaţi în întuneric şi de aceea uşor de depistat în cazul unor acţiuni la vedere, şi-au dorit cu ardoare crearea unei zone gri în care să se poată manifesta tot mai lejer şi, prin aceasta, mai eficient în atingerea scopurilor malefice vizate. Aceşti exponenţi ai răului ştiu că prin expulzarea sub orice formă a binelui şi adevărului, purtătoare ale luminii vieţii, nu rezidă un vid, ci o ocupaţie: cea a răului şi minciunii, purtătoare ale întunericului morţii şi de aceea au nevoie de o aşa zisă zonă de complementaritate, care să facă insesizabilă pernicioasa tranziţie de la lumină la întuneric:

“Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o”(Ioan 1:5).

“Deci le-a zis Iisus: Încă puţină vreme Lumina este cu voi. Umblaţi cât aveţi Lumina ca să nu vă prindă întunericul. Căci cel ce umblă în întuneric nu ştie unde merge” (Ioan 12:35).

HRISTOS A INVIAT!

 

HRISTOS A INVIAT! 

CELE MAI FRUMOASE COLINDE...

Aşadar, prin El să aducem pururea lui Dumnezeu jertfă de laudă, adică rodul buzelor, care preaslăvesc numele Lui (Evrei 13:15). Amin!

Făcând aceasta, şi pe tine te vei mântui şi pe cei care te ascultă (1Timotei 4:16). Amin! 

CELE 7 PĂCATE DE MOARTE

Dacă vede cineva pe fratele său păcătuind - păcat nu de moarte - să se roage, şi Dumnezeu va da viaţă acelui frate, anume celor ce nu păcătuiesc de moarte. Este şi păcat de moarte; nu zic să se roage pentru acela. / Orice nedreptate este păcat, dar este şi păcat care nu e de moarte (1Ioan 5:16,17). Amin!

Să ştie că cel ce a întors pe păcătos de la rătăcirea căii lui îşi va mântui sufletul din moarte şi va acoperi mulţime de păcate (Iacov 5:20). Amin!

HRISTOS A ÎNVIAT!

HRISTOS A ÎNVIAT!

În numele lui Hristos, aşadar, ne înfăţişăm ca mijlocitori, ca şi cum Însuşi Dumnezeu v-ar îndemna prin noi. Vă rugăm, în numele lui Hristos, împăcaţi-vă cu Dumnezeu!

Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu (2Corinteni 5:20,21)

Şi a murit pentru toţi, ca cei ce viază să nu mai vieze loruşi, ci Aceluia care, pentru ei, a murit şi a înviat (2Corinteni 5:15)

ADEVĂRAT A ÎNVIAT!

Că de vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui (Romani 10:9)