Se afișează postările cu eticheta partea III. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta partea III. Afișați toate postările

12 iul. 2023

ULTIMA ŞANSĂ – partea III


“Şi aceasta este mărturia, că Dumnezeu ne-a dat viaţă veşnică şi această viaţă este în Fiul Său. / Cel ce are pe Fiul are viaţa; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viaţa” (1Ioan 5:11,12) 

Notăm astfel încă o mare diferenţă: în timp ce Dumnezeu îi va judeca pe toţi cei care nu s-au alăturat prin credinţă Domnului Iisus Hristos, deci inclusiv pe cei care s-au raliat rebeliunii satanice, diavolul nu va acorda şansa judecăţii nimănui, ci doar va oferi acoliţilor săi favoruri, care de altfel vor fi nu numai superificiale şi iluzorii, dar şi lipsite de orice valoare prin prisma vieţii veşnice, ci dimpotrivă fiind incompatibile cu aceasta şi de aceea aducătoare ale morţii veşnice. Mai mult decât atât, Dumnezeu îi va judeca chiar şi pe cei ucişi de satana şi adepţii acestuia, în deplină obiectivitate faţă de alegerile lor făcute în viaţa temporală pe care au trăit-o. 

“Iar Petru, deschizându-şi gura, a zis: Cu adevărat înţeleg că Dumnezeu nu este părtinitor. / Ci, în orice neam, cel ce se teme de El şi face dreptate este primit de El” (Fapte 10:34,35). Amin! 


Vedem deci că liberul arbitru cu care a fost înzestrat omul este determinant pentru viitorul acestuia şi omul şi-l va exersa în funcţie, în primul rând, de modul de adresare a vieţii pe care l-a cultivat şi practicat cu preponderenţă: ori spiritual, ori carnal şi, astfel, viaţa temporală este ultima şansă a omului de a găsi calea cea bună, deschisă prin jertfa Domnului Iisus Hristos şi a se ţine strâns de credinţa prin numele Acestuia pentru a căpăta mântuirea! 

“Şi după aceasta nu va mai fi milă pentru ei din partea Domnului, căci odată cu viaţa, va fi trecut şi timpul iertării” (Enoh 35:6). Amin! 

22 mar. 2023

SEMNELE VENIRII SALE - partea III


“Şi le-a spus o pildă: Vedeți smochinul și toți copacii: / Când ȋnfrunzesc aceștia, văzându-i, de la voi ȋnșivă știți că vara este aproape. / Așa și voi, când veți vedea făcându-se acestea, să știți că aproape este ȋmpărăția lui Dumnezeu.” 
(Luca 21:29-31)  


20. Mijloace globale de comunicare în masă ale noii ordini mondiale vor fi implementate şi vor deveni uşor accesibile. Ştim acesr lucru deoarece cartea Apocalipsei ne învaţă că întreaga lume va putea lua instantaneu cunoştinţă de mai multe evenimente semnificative. Încă odată, suntem generaţia care are, pentru prima dată în istorie, posibilităţile tehnologice adecvate. 
“Şi din popoare, din seminţii, din limbi şi din neamuri vor privi la trupurile lor trei zile şi jumătate şi nu vor îngădui ca ele să fie puse în mormânt” (Apocalipsa 11:9). 

21. În zilele din urmă îngerii decăzuţi vor conspira împreuna cu acoliţii lor dintre oameni pentru a se crea, prin inginerie genetică şi neurologică, dar şi prin biologie sintetică, trupuri transumane, prin combinaţii om-robot, om-animal, om-fosile şi/sau prin modificări genetice, în care să se poată întrupa şi manifesta din nou în plan fizic printre oameni și să interacționeze cu aceștia. 
Ştiu că această afirmaţie va stârni nedumerire şi, mai ales, oponenţă, dar are o susţinere biblică foarte clară, luând în consideraţie, în primul rând, ceea ce am arătat deja: “Şi precum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi şi în zilele Fiului Omului” (Luca 17:26).
Examinând ceea ce s-a întâmplat în zilele lui Noe aflăm cu certitudine că îngerii decăzuţi se împerecheaseră cu oamenii: “În vremea aceea s-au ivit pe pământ uriaşi, mai cu seamă de când fiii lui Dumnezeu începuseră a intra la fiicele oamenilor şi acestea începuseră a le naşte fii: aceştia sunt vestiţii viteji din vechime” (Facerea 6:4), ceea ce a condus la înmulţirea fără limite a răutaţii pe pământ: “Pământul însă se stricase înaintea feţei lui Dumnezeu şi se umpluse pământul de silnicii / Şi a căutat Domnul Dumnezeu spre pământ şi iată era stricat, căci tot trupul se abătuse de la calea sa pe pământ” (Facerea 6:11,12) şi, în consecinţă, la regretul lui Dumnezeu că îl crease pe om: “I-a părut rău şi s-a căit Dumnezeu că l-a făcut pe om pe pământ” (Facerea 6:6).
*
*       *
(Cartea lui Enoch este mult mai explicită în această privinţă, precum şi în descrierea venirii Potopului şi eliminarea îngerilor decăzuţi şi a hibrizilor lor).
*
*       *

Acestea fiind faptele, unul dintre motivele pentru care Dumnezeu a distrus acea omenire prin potop a fost şi pentru că satana şi îngerii săi decăzuţi, într-o încercare vicleană şi speranţă nebunească de a transcende judecata, au complotat să pângărească genomul uman şi să-l înlocuiască cu unul hibridizat, ai căror posesori să se strecoare în   moştenirea pregătită de Dumnezeu pentru oameni (aceasta este numai o ipoteză personală), revenind astfel în ceruri, de unde fuseseră alungaţi ca urmare a rebeliunii lor eşuate: “Şi n-a izbutit el, nici nu s-a mai găsit pentru ei loc în cer. / Şi a fost aruncat balaurul cel mare, şarpele de demult, care se cheamă diavol şi satana, cel ce înşeală pe toată lumea, aruncat a fost pe pământ şi îngerii lui au fost aruncaţi cu el” (Apocalipsa 12:8,9).
Din Biblie aflăm că Noe a fost salvat de la acea distrugere (Potopul) pentru trei motive (Facerea 6:9):
-  Noe era un om necontaminat de contactul cu îngerii decăzuţi (şi în ceea ce priveşte puritatea liniei genomului uman);
-  Noe era un om perfect, din punct de vedere spiritual, în generaţia lui;
-  Noe era plăcut lui Dumnezeu şi umbla cu Acesta.
Acum să ne gândim: dacă după această decadenţă abominabilă, Dumnezeu l-a salvat pe Noe împreună cu familia sa şi i-a eliminat pe îngerii decăzuţi împreună cu hibrizii și acoliții lor, evident că a pus şi bariere de netrecut pentru ca o noua împerechere de acest fel să nu mai poată avea loc. Astfel, trupeşte, adică în plan fizic, îngerii decăzuţi nu s-au mai putut manifesta printre oameni, sub formă umană, de atunci încoace.
Dar a rămas intervenţia spirituală care se manifestă în această lume prin slujitorii care îl caută şi îl acceptă pe satana ca stăpân al lor, în schimbul unor puteri, bogăţii şi plăceri iluzorii (să nu uităm că diavolul a încercat să-L corupă până şi pe Iisus Hrsitos: “Din nou diavolul L-a dus pe un munte foarte înalt şi I-a arătat toate împărăţiile lumii şi slava lor. / Şi I-a zis Lui: Acestea toate Ţi le voi da Ţie, dacă vei cădea înaintea mea şi Te vei închina mie” (Matei 4:8,9).
Prin aceşti slujitori devotaţi diavolul caută să pervertească din nou genomul uman, de data aceasta printr-o acţiune inversată, în sensul că omul este cel care acţionează acum în această direcţie, spre recurenţa mitului păsării Phoenix, încercând cu ajutorul ştiinţei acumulate să forţeze limitele biologicului şi prin epigenetică, biologie sintetică şi inginerie neurologică să recreeze ceea ce dispăruse de pe faţa pământului. Iată că din nou putem spune că suntem prima generaţie care are acest potenţial şi urmăreşte a-l pune în practică. Mai mult decât atât, iniţiaţii în planurile ocultei vorbesc deja de atingerea momentului, numit de ei singularitate, când realizările inteligenţei artificiale astfel create vor devansa inteligenţa umană, astfel încât convergenţa om-maşină va deveni inevitabilă. Adică vor apărea entităţi post-umane care îi vor domina pe oameni. Oribil!
Oribil, pentru că aceasta semnifică atingerea culmei lăcomiei (de putere, de slavă, de plăceri ş.a.m.d.), servită de ştiinţă şi inteligenţă lumească, adică întunericul îmbrăcat în straie poleite cu aur pentru a-i conferi o strălucire falsă, prezentată ca o aură dumnezeiască, la care li se va cere tuturor să se închine. Dincolo de mecanismul simplificat prin care am prezentat imaginea răului ce va să vină, vă rog, totuşi, a vă reaminti în permanenţă că am fost avertizaţi de astfel de variante ale personificării potrivnicului şi hoardelor sale, la timpul apogeului lucrării lor amăgitoare: “Nu este de mirare, deoarece însuşi satana se preface în înger al luminii” (2 Corinteni 11:14).
Pare a fi nebunie curată, nu-i aşa?
Să vedem ce spune şi Cuvântul lui Dumnezeu despre ştiinţa acumulată de omenire: “Căci înţelepciunea lumii acesteia este nebunie înaintea lui Dumnezeu, pentru că scris este: "El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor". / Şi iarăşi: "Domnul cunoaşte gândurile înţelepţilor, că sunt deşarte" (1 Corinteni 3:19,20) şi “Mereu învăţând şi neputând niciodată să ajungă la cunoaşterea adevărului” (2 Timotei 3:7), “Zicând că sunt înţelepţi, au ajuns nebuni”(Romani 1:22), punându-se astfel în aceeaşi situaţie în care s-au aflat cărturarii, arhiereii şi fariseii la prima venire a Domnului Iisus Hristos, pe care Acesta le-a imputat-o în faţa tuturor: “Vai vouă, învăţătorilor de Lege! Că aţi luat cheia cunoştinţei; voi înşivă n-aţi intrat, iar pe cei ce voiau să intre i-aţi împiedecat” (Luca 11:52). 

Va urma >>>