HRISTOS S-A ÎNĂLȚAT!
De foarte multe
ori auzim spunându-se că un om a dus o astfel de viaţă încât nu mai are nicio
şansă să se mântuiască.
Înseamnă asta că acel
om a păcătuit şi de aceea şi-a pierdut dreptul de a fi primit în împărăţia lui
Dumnezeu?
O astfel de afirmaţie
este nu numai nedreaptă, dar şi mincinoasă căci nu există niciun om care să nu
fi păcătuit:
“Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe
noi înşine şi adevărul nu este întru noi” (1 Ioan 1:8).
Păcatul în sine nu mai
are nicio putere de la sacrificiul lui Iisus Hristos încoace, căci El a
constituit suprema jertfă de ispăşire prin care păcatele oamenilor au fost
iertate, iar aceştia pot obţine curăţirea spre răscumpărare:
“El este jertfa de ispăşire pentru păcatele
noastre, dar nu numai pentru păcatele noastre, ci şi pentru ale lumii
întregi”(1 Ioan 2:2).
“Şi toate sunt de la Dumnezeu, Care ne-a
împăcat cu Sine prin Hristos şi Care ne-a dat nouă slujirea împăcării. / Pentru
că Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine însuşi, nesocotindu-le
greşelile lor şi punând în noi cuvântul împăcării” (2 Corinteni 5:18,19).
Deci nu păcatul în sine
este cel care pecetluieşte destinul omului, ci atitudinea acestuia din urmă faţă de păcat:
“Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească pe noi de toată nedreptatea” (1 Ioan 1:9).
