ÎNVĂŢĂTURILE DOMNULUI HRISTOS_21

“Şi cântau o cântare nouă, zicând: Vrednic eşti să iei cartea şi să deschizi peceţile ei, fiindcă ai fost înjunghiat şi ai răscumpărat lui Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din toată seminţia şi limba şi poporul şi neamul; / Şi I-ai făcut Dumnezeului nostru împărăţie şi preoţi, şi vor împărăţi pe pământ” 

(Apocalipsa 5:9,10) 

Deși Iisus Hristos era chiar Cuvântul întrupat, El nu s-a manifestat cu puterea pe care o avusese în ceruri despre care ni s-a spus: 

“Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut” (Ioan 1:3). 

“Pentru aceasta Mă iubeşte Tatăl, fiindcă Eu Îmi pun sufletul, ca iarăşi să-l iau. / Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi îl pun. Putere am Eu ca să-l pun şi putere am iarăşi ca să-l iau. Această poruncă am primit-o de la Tatăl Meu” (Ioan 10:17-18). 

Puterea Sa la prima venire pe pământ a constat în păstorirea, prin exemplul personal, a celor trași de Dumnezeu la credință și mântuirea prin credință, atestându-le toate cele despre care i-a învățat, întru îndreptarea lor, prin minunile săvârșite prin credința Sa în Tatăl. 

“Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit. / Şi celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu / Care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut” (Ioan 1:9-13). 

Iar El le-a devenit, prin întruparea Sa, călăuză demnă de încredere atât celor ce au crezut prin numele Său văzându-L, dar și tuturor acelora care au crezut prin cuvântul Său, fără să-L vadă și care, cu toții, vor fi răscumpărați prin sângele Lui. 

“Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă” (Ioan 5:24).  

“Căci precum Tatăl are viaţă în Sine, aşa I-a dat şi Fiului să aibă viaţă în Sine; / Şi I-a dat putere să facă judecată, pentru că este Fiul Omului” (Ioan 5:26,27). 

MȂNTUIREA

Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire (Rom.10:10)

DUMNEZEU EXISTA

  Un bărbat a mers la frizer să se tundă. În timp ce frizerul îl tundea pe client, cei doi au început o conversaţie interesantă despre diverse subiecte. În cele din urmă au ajuns să vorbească despre Dumnezeu, iar frizerul a spus: "Nu cred că Dumnezeu există." "De ce spui asta?" a întrebat clientul. "Trebuie doar să ieşi pe stradă si să vezi că Dumnezeu nu există. Spune-mi, dacă Dumnezeu ar exista, ar mai fi atâţia oameni bolnavi? Ar mai fi copii abandonaţi? Dacă Dumnezeu ar exista, n-ar mai fi suferinţă şi durere. Nu-mi pot imagina cum ar fi să iubeşti un Dumnezeu care permite să se întâmple asemenea lucruri." Clientul s-a gândit pentru un moment, dar nu a răspuns, pentru că nu voia să înceapă o discuţie în contradictoriu. În scurt timp frizerul a terminat de tuns şi clientul a plecat mai departe. Imediat ce a ieşit din frizerie a văzut însă pe stradă un om neîngrijit, cu părul lung şi murdar. Părea un om sărman. Clientul s-a întors la frizer şi i-a spus: "Ştii ceva? Frizerii nu există!" "Cum poţi spune asta?" a întrebat frizerul nedumerit. "Eu sunt aici şi sunt un frizer. Şi tocmai te-am aranjat!" "Nu e aşa!" a spus clientul. "Frizerii nu există pentru că dacă ar exista nu ar mai fi oameni cu păr lung şi neîngrijit, ca omul de afară." "Dar frizerii există! Aşa ceva se întâmplă deoarece oamenii nu vin la mine." "Exact!" a spus clientul plin de încântare."Asta e ideea! Şi Dumnezeu există! Ceea ce se întâmplă este că oamenii nu se întorc către El şi nu Îl caută. De aceea există atâta durere şi suferinţă în lume."