Orice
resursă alimentară îşi găseşte, în cele din urmă, sursa de hrănire în sol şi
aceste surse ne susţin prin urmare trupurile.
În
mod similar, sufletele noastre provin din suflarea lui Dumnezeu şi nu ar trebui
să ne surprindă că sunt susţinute prin Duhul şi Cuvântul lui Dumnezeu, care au
fost insuflate tot de Acesta.
Dacă
ne programăn alimentaţia în fiecare zi pentru a ne susţine trupurile în viaţa
temporală, nu tot aşa ar trebui să ne planificăm cotidian şi festinurile cu
Cuvântul Domnului, pentru a ne susţine în Duh sufletele în creşterea lor spre
viaţă veşnică?
Ce
credeţi că primează?
“Duhul
este cel ce dă viaţă; trupul nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am
spus sunt duh şi sunt viaţă” (Ioan 6:63).
Deci
trupul nu este decât vasul animat în care sufletul omului şi duhul turnat în el
călătoresc în drumul spre viaţa veşnică pe care o avem întru Hristos.
“Precum
şi este scris: "Făcutu-s-a omul cel dintâi, Adam, cu suflet viu; iar Adam
cel de pe urmă cu duh dătător de viaţă" (1Cor,15:45).
Primul
este pământesc, firesc, iar cel de-al doilea duhovnicesc, adică din cer, având
deci rezonanţe diferite.
De
aceea Apostolul Pavel ne şi îndemna:
“Nu vă amăgiţi: Dumnezeu nu Se lasă
batjocorit; căci ce va semăna omul, aceea va şi secera. / Cel ce seamănă în
trupul său însuşi, din trup va secera stricăciune; iar cel ce seamănă în Duhul,
din Duh va secera viaţă veşnică” (Gal.6:7,8).
“Iar
cei ce sunt ai lui Hristos Iisus şi-au răstignit trupul împreună cu patimile şi
cu poftele. / Dacă trăim în Duhul, în Duhul să şi umblăm” (Gal.5:24,25).
“Să
vă dezbrăcaţi de vieţuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi, care se
strică prin poftele amăgitoare, / Şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre, /
Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi
în sfinţenia adevărului (Efe.4:22-24).
Numai
printr-o astfel de schimbare vom putea deveni moştenitori alături de Iisus
Hristos “Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, să purtăm şi chipul
celui ceresc” (1Cor.15:49).
Aleluia!
Amin!