DOMNUL VINE – LEGEA CREDINȚEI_1

 

Şi El le-a zis: Voi sunteţi cei ce vă faceţi pe voi drepţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaşte inimile voastre; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu. / Legea şi proorocii au fost până la Ioan; de atunci împărăţia lui Dumnezeu se binevesteşte şi fiecare se sileşte spre ea (Luca 16:15,16)

Mulți creștini consideră că lucrarea făcută de Domnul Iisus Hristos la prima sa venire a fost și este suficientă pentru căpătarea mântuirii de către ei. Dar lucrurile nu stau deloc așa. 

Domnul Hristos și-a făcut lucrarea pentru scoaterea credincioșilor de sub blestemul Legii și aducerea lor la adevărata credință prin primirea harului lui Dumnezeu, precum și a învățăturilor pentru cei ce vor să-l urmeze: 

“Căci toţi câţi sunt din faptele Legii sub blestem sunt, că scris este: "Blestemat este oricine nu stăruie întru toate cele scrise în cartea Legii, ca să le facă" / Iar acum că, prin Lege, nu se îndreptează nimeni înaintea lui Dumnezeu este lucru lămurit, deoarece "dreptul din credinţă va fi viu". / Legea însă nu este din credinţă, dar cel care va face acestea, va fi viu prin ele. / Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se pentru noi blestem; pentru că scris este: "Blestemat este tot cel spânzurat pe lemn". / Ca, prin Hristos Iisus, să vină la neamuri binecuvântarea lui Avraam, ca să primim, prin credinţă, făgăduinţa Duhului  (Galateni 3:10-14)”.

Toți cei care îl vor urma pe Domnul Hristos și își vor pune credința în El vor fi transformați prin această credință și vor căpăta statutul de aleși care vor putea primi mântuirea și vor intra în împărăția Domnului.

Dar aici este partea ce revine fiecăruia, după cum este scris mai sus în preambul: “de atunci împărăţia lui Dumnezeu se binevesteşte şi fiecare se sileşte spre ea”. 

Citiți și: 

- CALEA SPINILOR_4 - CUVÂNTUL ÎMPĂRĂŢIEI 

- CALEA MÂNTUIRII 

- PREŢUL MÂNTUIRII - RĂSCUMPĂRAREA 

- HARUL MÂNTUITOR 

DOMNUL VINE – PREGĂTIREA_4

 

Iar El a zis: Vedeţi să nu fiţi amăgiţi, căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt, şi vremea s-a apropiat. Nu mergeţi după ei (Luca 21:8) 

În viața asta noi trebuie să tindem către desăvârșire pentru a nu ne lăsa amăgiți de ispita pierzătoare care ne poate întoarce din drumul cel bun și a cădea pradă celui rău, riscând să pierdem ceea ce am câștigat:

“Căci este cu neputinţă pentru cei ce s-au luminat odată şi au gustat darul cel ceresc şi părtaşi s-au făcut Duhului Sfânt, / Şi au gustat cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor, / Cu neputinţă este pentru ei, dacă au căzut, să se înnoiască iarăşi spre pocăinţă, fiindcă ei răstignesc loruşi, a doua oară, pe Fiul lui Dumnezeu şi-L fac de batjocură” (Evrei 6:4-6). 

Pentru că noi suntem ca o țarină ce-și dă roada fie spre cinste, fie spre rușine. 

“Ţarina, când absoarbe ploaia ce se coboară adeseori asupra ei şi rodeşte iarba folositoare celor pentru care a fost muncită, primeşte binecuvântarea de la Dumnezeu; / Dar dacă aduce spini şi ciulini, se face netrebnică şi blestemul îi stă aproape iar la urmă focul o aşteaptă” (Evrei 6:7,8).

“Dar să dăm mulţumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruinţa prin Domnul nostru Iisus Hristos!” (1Cor.15:57).

“Drept aceea, fraţii mei iubiţi, fiţi tari, neclintiţi, sporind totdeauna în lucrul Domnului, ştiind că osteneala voastră nu este zadarnică în Domnul” (1Cor.15:58)”. 

Citiți și: 

- DOMNUL VINE! - SUNTEŢI PREGĂTIŢI? 

- UN GHID CREŞTIN - extras 3 

- VREME TRECE, VREME VINE 

- CALEA SPINILOR_3 - CINE ARE URECHI DE AUZIT SĂ AUDĂ 

DOMNUL VINE – PREGĂTIREA_3

 

Deci şi voi fiţi gata, că în ceasul în care nu gândiţi Fiul Omului va veni (Luca 12:40) 

Și venind va proceda la definitiva separare:

“Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. / Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre. / Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. / Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii” (Matei 25:31-34).

“Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui” (Matei 25:50). 

Iar toți cei care l-au primit pe Hristos și L-au așteptat răbdători și în sârguință, pregătiți fiind vor primi cununa mântuirii.  

“În privinţa venirii Domnului nostru Iisus Hristos şi a adunării noastre împreună cu El, vă rugăm, fraţilor, / Să nu vă clintiţi degrabă cu mintea, nici să vă spăimântaţi - nici de vreun duh, nici de vreun cuvânt, nici de vreo scrisoare ca pornită de la noi, cum că ziua Domnului a şi sosit. / Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip; căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării, / Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip; căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării, sau se cinsteşte cu închinare, aşa încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu. / Nu vă aduceţi aminte că, pe când eram încă la voi, vă spuneam aceste lucruri? / Şi acum ştiţi ce-l opreşte, ca să nu se arate decât la vremea lui. / Pentru că taina fărădelegii se şi lucrează, până când cel care o împiedică acum va fi dat la o parte. / Şi atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea gurii Sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale. / Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan, însoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoase, / Şi de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării, fiindcă ei n-au primit iubirea adevărului, ca ei să se mântuiască. / Şi de aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amăgire, ca ei să creadă minciuni, / Ca să fie osândiţi toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci le-a plăcut nedreptatea. / Iar noi, fraţilor, iubiţi de Domnul, datori suntem totdeauna să mulţumim lui Dumnezeu pentru voi, că v-a ales Dumnezeu dintru început, spre mântuire, întru sfinţirea duhului şi întru credinţa adevărului, / La care v-a chemat prin Evanghelia noastră, spre dobândirea slavei Domnului nostru Iisus Hristos. (2Tesal.2:1-14). 

Citiți și: 

- DEFINITIVA SEPARARE 
- TRIUMFUL VIEŢII - Ce este păcatul?_1 
- SMOCHINUL NERODITOR 

DOMNUL VINE – PREGĂTIREA_2

 

Pregătirea nu înseamnă strângerea de bogății în această lume căci acestea nu ajută prin prisma mântuirii decât dacă le folosești spre a avea grijă de ai tăi și de cei săraci sau aflați în nevoie:

“Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce ai pregătit ale cui vor fi? / Aşa se întâmplă cu cel ce-şi adună comori sieşi şi nu se îmbogăţeşte în Dumnezeu” (Luca 12:20,21).

“Şi voi să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea şi nu fiţi îngrijoraţi. / Căci toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de acestea; / Căutaţi mai întâi împărăţia Lui. Şi toate acestea se vor adăuga vouă” (Luca 12:29-31). 

Pregătire înseamnă a vă întări continuu credința prin care vă veți asigura participarea voastră la adevărata comoară care vi se va strânge în cer pentru sufletele voastre.

“Cel ce este credincios în foarte puţin şi în mult este credincios; şi cel ce e nedrept în foarte puţin şi în mult este nedrept. / Deci dacă n-aţi fost credincioşi în bogaţia nedreaptă, cine vă va încredinţa pe cea adevărata? (Luc.16:10,11).

“Luaţi seama la voi înşivă, să nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare şi de băutură şi de grijile vieţii, şi ziua aceea să vină peste voi fără de veste, / Ca o cursă; căci va veni peste toţi cei ce locuiesc pe faţa întregului pământ” (Luca 21:34,35). 

Citiți și: 

- EU SUNT CALEA, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA
- PREŢUL MÂNTUIRII - RĂSCUMPĂRAREA 

- RĂSPLATA CREDINŢEI 

DOMNUL VINE – PREGĂTIREA_1

Desigur că această  abordare nu presupune o pregătire  lumească, materială deoarece ea se bizuie pe credință, izvorând din cele ce nu se văd și nu din cele ce se văd.

Această pregătire este asimilată întreaga viață pământească și ar trebui să ne transforme în a fi compatibili cu împărăția Domnului Hristos, pentru a nu fi șterși de Domnul nostru din Cartea Vieții.

“Cel ce biruieşte va fi astfel îmbrăcat în veşminte albe şi nu voi şterge deloc numele lui din cartea vieţii şi voi mărturisi numele lui înaintea părintelui Meu şi înaintea îngerilor Lui” (Apocalipsa 3:5).

“Pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruieşte lumea, şi aceasta este biruinţa care a biruit lumea: credinţa noastră. / Cine este cel ce biruieşte lumea dacă nu cel ce crede că Iisus este Fiul lui Dumnezeu?” (1Ioan 5:4,5). 

Iar urmarea va fi aceasta:

“Şi am văzut, iar, un tron mare alb şi pe Cel ce şedea pe el, iar dinaintea feţei Lui pământul şi cerul au fugit şi loc nu s-a mai găsit pentru ele. / Şi am văzut pe morţi, pe cei mari şi pe cei mici, stând înaintea tronului şi cărţile au fost deschise; şi o altă carte a fost deschisă, care este cartea vieţii; şi morţii au fost judecaţi din cele scrise în cărţi, potrivit cu faptele lor” (Apocalipsa 20:11,12).  

“Iar cine n-a fost aflat scris în cartea vieţii, a fost aruncat în iezerul de foc” (Apocalipsa 20:13). 

Citiți și: 

- CALEA SPINILOR_17 - CEASUL DE PE URMĂ 
- CALEA SPINILOR_13 - POCĂINŢA ÎNTRU CREDINŢĂ 
- PE CINE URMAŢI?! 

- CE ÎNSEAMNĂ A FI CREŞTIN

DOMNUL VINE – RĂBDAREA_3

 

Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu; iar cel ce va răbda până în sfârşit, acela se va mântui (Matei 10:22)  

Cu siguranță că răbdarea credicioșilor va produce antagonism, iar la sfărșit, discreționarism între păgâni și creștini dar mai ales între necredincioși și credincioși.

“Şi mulţi prooroci mincinoşi se vor scula şi vor amăgi pe mulţi. / Iar din pricina înmulţirii fărădelegii, iubirea multora se va răci. / Dar cel ce va răbda până sfârşit, acela se va mântui. / Şi se va propovădui această Evanghelie a împărăţiei în toată lumea spre mărturie la toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul” (Matei 24:11-14). 

Vremea este deci aproape. Sunteți pregătiți?

Vă întreb aceasta aducându-vă aminte unele precizări specific făcute de Domnul Iisus Hristos în timpul primei Sale veniri:

“Foc am venit să arunc pe pământ şi cât aş vrea să fie acum aprins! / Şi cu botez am a Mă boteza, şi câtă nerăbdare am până ce se va îndeplini!” (Luca 12:49,50).

Și iată și încurajarea pentru cei ce vor răbda până la sfârșit:

“Şi ce este dacă Dumnezeu, voind să-Şi arate mânia şi să facă cunoscută puterea Sa, a suferit cu multă răbdare vasele mâniei Sale, gătite spre pierire /  Şi ca să facă cunoscută bogăţia slavei Sale către vasele milei, pe care mai dinainte le-a gătit spre slavă?” (Romani 9:22,23).

” Şi păr din capul vostru nu va pieri. / Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre” (Luca 21:18,19). 

Citiți și: 

- SFÂRŞITUL VEACULUI II 
- SEMNELE VENIRII SALE - partea I 

- SEMNELE VENIRII SALE - partea II 

DOMNUL VINE – RĂBDAREA_2

Desigur că o lungă răbdare îl supune pe om la grea încercare dar ea nu este o roadă a trupului ci a Duhului care se află în noi.

“Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, / Blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege” (Galateni 5:19-23).

Iar toate acestea susțin credința care ne va mântui dar și ființa care tânjește la comoara din cer:

“Căci ştim că toată făptura împreună suspină şi împreună are dureri până acum. / Şi nu numai atât, ci şi noi, care avem pârga Duhului, şi noi înşine suspinăm în noi, aşteptând înfierea, răscumpărarea trupului nostru. / Căci prin nădejde ne-am mântuit; dar nădejdea care se vede nu mai e nădejde. Cum ar nădăjdui cineva ceea ce vede? / Iar dacă nădăjduim ceea ce nu vedem, aşteptăm prin răbdare” (Romani 8:22-25) căci 

“Domnul nu întârzie cu făgăduinţa Sa, după cum socotesc unii că e întârziere, ci îndelung rabdă pentru voi, nevrând să piară cineva, ci toţi să vină la pocăinţă. / Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi pământul şi lucrurile de pe el se vor mistui” (2Petru 3:9,10). 

“Deci dacă toate acestea se vor desfiinţa, cât de mult vi se cuvine vouă să umblaţi întru viaţă sfântă şi în cucernicie, / Aşteptând şi grăbind venirea zilei Domnului, din pricina căreia cerurile, luând foc, se vor nimici, iar stihiile, aprinse, se vor topi!” (2Petru 3:11,12).  

DOMNUL VINE – RĂBDAREA_1

  

Într-adevăr așteptarea Domnului Hristos se perpetuează de aproximativ 2000 de ani. Pentru ca o astfel de așteptare să nu se diminueze sau chiar pierde într-o atât de lungă perioadă de timp este mai mult decât necesar să fie dublată de o credință pe măsură, însoțită de răbdare și speranță precum mărturisește Scriptura:

“Căci toate câte s-au scris mai înainte, s-au scris spre învăţătura noastră, ca prin răbdarea şi mângâierea, care vin din Scripturi, să avem nădejde” (Romani 15:4). 

“Şi iarăşi Isaia zice: "Şi Se va arăta rădăcina lui Iesei, Cel care Se ridică să domnească peste neamuri; întru Acela neamurile vor nădăjdui". / Iar Dumnezeul nădejdii să vă umple pe voi de toată bucuria şi pacea în credinţă, ca să prisosească nădejdea voastră, prin puterea Duhului Sfânt “(Romani 15:12,13).

“Căci noi aşteptăm în Duh nădejdea dreptăţii din credinţă. / Căci în Hristos Iisus, nici tăierea împrejur nu poate ceva, nici netăierea împrejur, ci credinţa care este lucrătoare prin iubire” (Galateni 5:5,6). 

Și credința care a lucrat în noi ne va aduce, la arătarea Domnului Iisus Hristos, să-L întâmpinăm în cer și să rămânem  de-a pururea cu Acesta:

“Fraţilor, despre cei ce au adormit, nu voim să fiţi în neştiinţă, ca să nu vă întristaţi, ca ceilalţi, care nu au nădejde, / Pentru că de credem că Iisus a murit şi a înviat, tot aşa (credem) că Dumnezeu, pe cei adormiţi întru Iisus, îi va aduce împreună cu El. / Căci aceasta vă spunem, după cuvântul Domnului, că noi cei vii, care vom fi rămas până la venirea Domnului, nu vom lua înainte celor adormiţi, / Pentru că Însuşi Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi cei morţi întru Hristos vor învia întâi, / După aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, şi aşa pururea vom fi cu Domnul. / De aceea, mângâiaţi-vă unii pe alţii cu aceste cuvinte” (1Tesal.4:13-18). 

DOMNUL VINE – AȘTEPTAREA

Căci ştim că toată făptura împreună suspină şi împreună are dureri până acum. / Şi nu numai atât, ci şi noi, care avem pârga Duhului, şi noi înşine suspinăm în noi, aşteptând înfierea, răscumpărarea trupului nostru. / Căci prin nădejde ne-am mântuit; dar nădejdea care se vede nu mai e nădejde. Cum ar nădăjdui cineva ceea ce vede? / Iar dacă nădăjduim ceea ce nu vedem, aşteptăm prin răbdare (Romani 8:22-25) 

Cea mai lungă așteptare în răbdare și speranță a oricărui credincios, aflat în viață pe acest pământ, a fost și încă mai este cea a revenirii Domnului Iisus Hristos, după cum a promis chiar El înainte de Înălțarea Sa: 

“În casa Tatălui Meu multe locaşuri sunt. Iar de nu, v-aş fi spus. Mă duc să vă gătesc loc. / Şi dacă Mă voi duce şi vă voi găti loc, iarăşi voi veni şi vă voi lua la Mine, ca să fiţi şi voi unde sunt Eu” (Ioan 14:2,3).

Precum bine știm viața pământească este un alt dar al lui Dumnezeu:

“Şi după aceasta nu va mai fi milă pentru ei din partea Domnului, căci odată cu viaţa, va fi trecut şi timpul iertării”  (Enoh 35:6).

Dar viața trupească, fiind temporală, ea are o limită impusă biologic ca urmare a acțiunii păcatului introdus de diavol în viața omului pentru ca acesta, amenințat de moartea trupească implacabilă, să devină șantajabil și supus satanei prin frica de moarte dacă nu se alipește de Domnul:

“Iar cel ce se alipeşte de Domnul este un duh cu El” (1 Corinteni 6:17). 

“Deci, de vreme ce pruncii s-au făcut părtaşi sângelui şi trupului, în acelaşi fel şi El S-a împărtăşit de acestea, ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul, / Şi să izbăvească pe acei pe care frica morţii îi ţinea în robie toată viaţa” (Evrei 2:14,15). 

ÎNVĂŢĂTURILE DOMNULUI HRISTOS_47

Vindeţi averile voastre şi daţi milostenie; faceţi-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuţinată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strică. / Căci unde este comoara voastră, acolo este inima voastră (Luca 12:33,34). Amin! 

Când citiţi versetele de mai înainte nu vă gândiţi numai la lucrurile materiale din viaţa voastră. Aici se face referire și la gândurile, sentimentele, vorbele şi faptele fiecăruia, toate cele care îi determină individului starea sa spirituală, cea care îl şi poate face sau nu apt de a primi premiul cununei la admiterea ȋn împărăţia lui Dumnezeu, ȋn baza relației personale construită cu Iisus Hristos ȋn această viață prin credință și ascultare:

“Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre. / Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. / Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii” (Matei 25:32-34).

“Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui” (Matei 25:41). 

Ceasul este târziu. Nu amânaţi luarea unei decizii care v-ar putea costa mântuirea, sub sancţiunea judecăţii lui Dumnezeu.

“Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede ȋn Cel ce M-a trimis are viață veșnică și la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viață” (Ioan 5:24). 

Harta Site

Se încarcă lista completă a articolelor...

ÎNVĂŢĂTURILE DOMNULUI HRISTOS_46

 

Să ţinem mărturisirea nădejdii cu neclintire, pentru că credincios este Cel ce a făgăduit, / Şi să luăm seama unul altuia, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune, / Fără să părăsim Biserica noastră, precum le este obiceiul unora, ci îndemnători făcându-ne, cu atât mai mult, cu cât vedeţi că se apropie ziua aceea. / Căci dacă păcătuim de voia noastră, după ce am luat cunoştiinţă despre adevăr, nu ne mai rămâne, pentru păcate, nici o jertfă, / Ci o înfricoşată aşteptare a judecăţii şi iuţimea focului care va mistui pe cei potrivnici. / Călcând cineva Legea lui Moise, e ucis fără de milă, pe cuvântul a doi sau trei martori; / Gândiţi-vă: cu cât mai aspră fi-va pedeapsa cuvenită celui ce a călcat în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, şi a nesocotit sângele testamentului cu care s-a sfinţit, şi a batjocorit duhul harului (Evrei 10:23-29). 

Pocăiţi-vă şi primiţi-L cu inima deschisă pe Iisus Hristos, spre a beneficia de darul lui Dumnezeu şi de-abia atunci veţi putea spune că puţinul timp care ne-a mai rămas lucrează în favoarea voastră.

“Drept aceea, adu-ţi aminte cum ai primit şi ai auzit şi păstrează şi te pocăieşte. Iar de nu vei priveghea, voi veni ca un fur şi nu vei şti în care ceas voi veni asupra ta” (Apocalipsa 3:3). 

Dacă nu sunteţi credincioşi, nu este prea târziu spre a vă confesa Domnului că sunteţi păcătoşi şi că vă căiţi sincer de starea voastră. Rugaţi-L pe Iisus să vină în viaţa voastră şi să vă acorde iertarea pentru toate păcatele, după cum v-a și răscumpărat prin sângele său, preluând prin moartea Sa povara acestora. 

“Căci nimeni nu poate pune altă temelie, decât cea pusă, care este Iisus Hristos. / Iar de zideşte cineva pe această temelie: aur, argint, sau pietre scumpe, lemne, fân, trestie. / Lucrul fiecăruia se va face cunoscut; îl va vădi ziua (Domnului). Pentru că în foc se descoperă, şi focul însuşi va lămuri ce fel este lucrul fiecăruia. / Dacă lucrul cuiva, pe care l-a zidit, va rămâne, va lua plată. / Dacă lucrul cuiva se va arde, el va fi păgubit; el însă se va mântui, dar aşa ca prin foc” (1 Corinteni 3:11-15).

ÎNVĂŢĂTURILE DOMNULUI HRISTOS_45

Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. / Şi precum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi venirea Fiului Omului. / Căci precum în zilele acelea dinainte de potop, oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, / Şi n-au ştiut până ce a venit potopul şi i-a luat pe toţi, la fel va fi şi venirea Fiului Omului  (Matei 24:36-39) 

 

După prima Sa venire pe Pământ, Domnul Iisus Hristos a lăsat discipolilor ce-L urmau o imagine clară despre semnele zilelor de pe urmă (vezi SEMNELE VENIRII SALE - partea I și următoarele), precum şi modul de manifestare a acestora.

Privind cu atenţie la conjuctura contemporană şi la actuala stare de lucruri şi fapte a omenirii, putem înţelege mai bine cum toate acestea ne vestesc revenirea lui Iisus şi astfel să ne întărim în speranţă, prin credinţă.

Cred că întoarcerea Domnului nostru este foarte aproape şi trebuie să ne găsească pregătiţi spre a fi ridicaţi din această lume, într-o singură clipire de ochi, adică, aşa cum ne-a promis, să ne transforme din muritori în nemuritori şi să ne primească în împărăţia Sa. 

Momentul adevărului se apropie cu foarte repezi paşi aşa că, dacă sunteţi credincioşi, este vremea să vă dedicaţi sufletele lui Iisus ca nicicând până acum. Nu mai este timp de risipit în frivolităţi care nu conteaza pentru eternitate. Acum este mai mult decât oricând timpul rugăciunii şi al privegherii:

"Privegheaţi deci, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru. / Aceea cunoaşteţi, că de-ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte vine furul, ar priveghea şi n-ar lăsa să i se spargă casa. / De aceea şi voi fiţi gata, că în ceasul în care nu gândiţi Fiul Omului va veni" (Matei 24:42-44). 

“Drept aceea, privegheaţi, că nu ştiţi ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului" (Matei 25:13).  

ÎNVĂŢĂTURILE DOMNULUI HRISTOS_44

 

“Căci vă spun că trebuie să se împlinească întru Mine Scriptura aceasta: "Şi cu cei fără de lege s-a socotit", căci cele despre Mine au ajuns la sfârşit” (Luca 22:37) 

 Tot ceea ce conține acest cont este dedicat încurajării tuturor credincioşilor, prin adevărul profetic al Bibliei, conform căruia noi nu vom fi în necunoştinţă de cauză cu privire la semnele prevestitoare revenirii Domnului Iisus Hristos, care vor fi pentru noi primul îndemn să priveghem pentru a nu fi luaţi pe nepregătite, ca tot restul lumii, pentru care ziua aceea va sosi pe neaşteptate: “Căci voi înşivă ştiţi bine că ziua Domnului vine aşa, ca un fur noaptea. / Atunci când vor zice: pace şi linişte, atunci, fără de veste, va veni peste ei pieirea, ca şi durerile peste cea însărcinată, şi scăpare nu vor avea. / Voi însă, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, ca să vă apuce ziua aceea ca un fur. / Căci voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei; nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului. / De aceea să nu dormim ca şi ceilalţi, ci să priveghem şi să fim treji” (1 Tesaloniceni 5:2-6).

De ce trebuie să priveghem? 

“Iată, vin ca un fur. Fericit este cel ce priveghează şi păstrează veşmintele sale, ca să nu umble gol şi să se vadă ruşinea lui!” (Apocalipsa 16:15) și 

“Privegheați dar ȋn toată vremea rugându-vă, ca să vă ȋntăriți să scăpați de toate acestea care au să vină și să stați ȋnaintea Fiului Omului” (Luc.21:36).

Înţelesul este că prin priveghere noi trebuie să fim vigilenţi spre a ne păstra, prin credinţă, curaţi şi neîntinaţi faţă de această lume în care trăim şi care se află, până la reîntoracerea Domnului, sub stăpânirea celui rău (“Ştim că suntem din Dumnezeu şi lumea întreagă zace sub puterea celui rău” – 1 Ioan 5:19), fiindcă “Domnul poate să scape din ispite pe cei credincioşi, iar pe cei nedrepţi să-i păstreze, ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii” (2 Petru 2:9), după cum mărturiseşte şi Pavel că a primit îndrumare de la Iisus, când a fost rânduit ca slujitor şi martor către neamuri al Acestuia: “Să le deschizi ochii, ca să se întoarcă de la întuneric la lumină şi de la stăpânirea lui satana la Dumnezeu, ca să ia iertarea păcatelor şi parte cu cei ce s-au sfinţit, prin credinţa în Mine” (Fapte 26:18).