CAPCANA DIAVOLULUI


  De ce credeţi că incă ne iubeşte Dumnezeu şi doreşte ca, dacă este cu putinţă, toţi să ne întoarcem la El? Pentru că El şi ştie cum ne-a făcut şi care a fost intenţia Sa în ceea ce ne priveşte. Iar nu omul (Adam) s-a răzvrătit împotriva Domnului. Cel care a făcut-o a fost diavolul, care a atras în rătăcirea sa şi alţi îngeri şi a încercat / încearcă şi coruperea omului prin minciună şi promisiuni insidoase,  care nu sunt altceva decât o subtilă capcană pe care i-a întins-o.
Noi suntem acum precum fiul rătăcitor care, ajuns la ananghie, şi-a amintit de grija pe care o avea tatăl său pentru argaţii săi şi, venindu-şi în fire, şi-a zis că ar putea şi el să fie măcar ca unul dintre aceia.
La întoarecerea la tatăl său a constatat, cu surprindere, că bucuria tatălui său este de o nobleţe şi insoţită de o iertare pe care el nu credea că le mai merită. Ce i-a adus acest dar spectaculos? Căinţa sinceră şi întoarcerea smerită la viaţa curata pe care i-o pregătise tatăl său...
Asta doreşte Domnul de la fiii săi rătăcitori şi încă mai beneficiem de îndelunga sa răbdare. Şi numai atât, dar ne-a trimis şi un ghid personal pe care să-l urmăm: Iisus Hristos. Iar acesta la rândul său ne-a trimis Mângâietorul (Duhul Adevărului) care, dacă îl acceptăm, îşi face lăcaş în inima noastră şi ne îndrumă spre calea cea dreaptă.
Ştiţi ce ţine încă în loc lucrarea celui rău şi viclean? Tocmai Mângâietorul, care însă va fi retras (poate a şi fost deja retras)  înaintea apostaziei ce precede MAREA STRÂMTORARE.
Până la sfârşitul acesteia vom fi încă în situaţia de a face o ultimă alegere, cu conotaţii definitive.
Ce alegere credeţi că veţi face? Cea care să vă asigure pacea  (prietenia) acestei lumi sau cea care să vă asigure pacea Domnului?
Luaţi aminte:
“Preadesfrânaţilor! Nu ştiţi, oare, că prietenia lumii este duşmănie faţă de Dumnezeu? Cine deci va voi să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş lui Dumnezeu” (Iacov 4:4).
“Ei vor porni război împotriva Mielului, dar Mielul îi va birui, pentru că este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor şi vor birui şi cei împreună cu El – chemaţi şi aleşi şi credincioşi” (Apocalipsa 17:14).
Amin!

RUGĂCIUNE

Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceţi cereri, rugăciuni, mijlociri, mulţumiri, pentru toţi oamenii (1Tim 2:1). Amin!



IISUS LUMINA LUMII

Pentru aceea, având bună îndrăzneală, să zicem: "Domnul este într-ajutorul meu; nu mă voi teme! Ce-mi va face mie omul?" (Evrei 13:6). Amin!



CEEA CE NE SUSŢINE

Trupurile noastre au fost originar create din solul grădinii Eden. Nu ar trebui deci să ne surprindă că ele sunt susţinute cu provizii ce provin tot din pământ.
Orice resursă alimentară îşi găseşte, în cele din urmă, sursa de hrănire în sol şi aceste surse ne susţin prin urmare trupurile.
În mod similar, sufletele noastre provin din suflarea lui Dumnezeu şi nu ar trebui să ne surprindă că sunt susţinute prin Duhul şi Cuvântul lui Dumnezeu, care au fost insuflate tot de Acesta.
Dacă ne programăn alimentaţia în fiecare zi pentru a ne susţine trupurile în viaţa temporală, nu tot aşa ar trebui să ne planificăm cotidian şi festinurile cu Cuvântul Domnului, pentru a ne susţine în Duh sufletele în creşterea lor spre viaţă veşnică?
Ce credeţi că primează?
“Duhul este cel ce dă viaţă; trupul nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi sunt viaţă” (Ioan 6:63).
Deci trupul nu este decât vasul animat în care sufletul omului şi duhul turnat în el călătoresc în drumul spre viaţa veşnică pe care o avem întru Hristos.
“Precum şi este scris: "Făcutu-s-a omul cel dintâi, Adam, cu suflet viu; iar Adam cel de pe urmă cu duh dătător de viaţă" (1Cor,15:45).
Primul este pământesc, firesc, iar cel de-al doilea duhovnicesc, adică din cer, având deci rezonanţe diferite.
De aceea Apostolul Pavel ne şi îndemna:
 “Nu vă amăgiţi: Dumnezeu nu Se lasă batjocorit; căci ce va semăna omul, aceea va şi secera. / Cel ce seamănă în trupul său însuşi, din trup va secera stricăciune; iar cel ce seamănă în Duhul, din Duh va secera viaţă veşnică” (Gal.6:7,8).
“Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus şi-au răstignit trupul împreună cu patimile şi cu poftele. / Dacă trăim în Duhul, în Duhul să şi umblăm” (Gal.5:24,25).
“Să vă dezbrăcaţi de vieţuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi, care se strică prin poftele amăgitoare, / Şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre, / Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi în sfinţenia adevărului (Efe.4:22-24).
Numai printr-o astfel de schimbare vom putea deveni moştenitori alături de Iisus Hristos “Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, să purtăm şi chipul celui ceresc” (1Cor.15:49).
Aleluia! Amin!

SF. IOAN TEOLOGUL si vrajitorul Chinops - povestire crestina

Cu ochii aţintiţi asupra lui Iisus, începătorul şi plinitorul credinţei, Care, pentru bucuria pusă înainte-I, a suferit crucea, n-a ţinut seama de ocara ei şi a şezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu (Evrei 12:2)


CU DOMNUL ÎN CASĂ

  V-aţi gândit vreodată cât de minunat ar fi dacă aţi putea să-L primiţi pe Iisus în casele voastre? Şi totuşi adevărul este, după cum chiar El a spus-o, că ar accepta o astfel de invitaţie: “Iată, stau la uşă şi bat; de va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine” (Apocalipsa 3:20).
Iisus Hristos doreşte ca Tatăl şi El să fie inima inimilor noastre. El ştie de ce vrea să fie în centrul vieţii noastre: ”Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi vom face locaş la el” (Ioan 14:23).
Întrebarea este: vrem oare şi noi?
Imaginaţi-vi-L pe Iisus intrând în casele voastre chiar acum... Cam ce ar gândi El despre video-casetele, CD-urile şi colecţia de DVD-uri, reviste şi broşuri pe care le păstraţi cu satisfacţie? Dar despre alte lucruri ascunse? V-aţi simţi oare confortabil dacă Iisus ar lua comanda TV şi ar verifica ce canale aţi vizionat? Ce-ar fi dacă ar merge la computerul vostru şi ar deschide toate site-urile voastre preferate? V-ar pune toate acestea în încurcătură?
Prea mulţi dintre noi gândesc: ne putem juca cu păcatul în intimitatea căminului nostru, fără ca cineva să afle sau să ne afecteze. Dar Domnul ne avertizează dintodeuna să nu ne jucăm cu păcatul. Păcatul începe, de obicei, cu ceva mic şi se sfârşeşte cu... vă amintiţi cu ce?
“Căci dacă, după ce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, iarăşi se încurcă în acestea, ei sunt învinşi; li s-au făcut cele de pe urmă mai rele decât cele dintâi” (2Petru 2:20).
Hotărâţi-vă a-L lăsa pe Iisus să aducă curăţenia necesară, până când încă nu aţi căzut,  căci altfel vă aflaţi în marele pericol de a rămâne alături de îngerii decăzuţi, sub stăpânirea tatălui minciunii cu care veţi pieri la final în iazul de foc: “Cu neputinţă este pentru ei, dacă au căzut, să se înnoiască iarăşi spre pocăinţă, fiindcă ei răstignesc loruşi, a doua oară, pe Fiul lui Dumnezeu şi-L fac de batjocură” (Evrei 6:6).
Desigur că asta ar însemna abandonarea câtorva lucruri, sau poate a chiar foarte multora, cu mari dureri şi poate chiar chinuindu-vă uneori, până veţi reveni la cuvântul cel bun care zideşte.
Dar vă asigur că ceea ce El va pune în loc va fi cu atât de mult mai bun încât nu veţi dori să-l mai pierdeţi vreodată. Nici măcar vreo fărâmă...nici măcar vreo picătură...
“Ţarina, când absoarbe ploaia ce se coboară adeseori asupra ei şi rodeşte iarba folositoare celor pentru care a fost muncită, primeşte binecuvântarea de la Dumnezeu” (Evrei 6:7). Amin!

PILDĂ CREŞTINĂ - Aveţi ochi şi nu vedeţi, aveţi urechi şi nu auziţi

Deci pocăiţi-vă şi vă întoarceţi, ca să se şteargă păcatele voastre, / Ca să vină de la faţa Domnului vremuri de uşurare şi ca să vă trimită pe Cel mai dinainte vestit vouă, pe Iisus Hristos (Fapte 3:19,20)

CORONAVIRUS - cum ne comportăm

  -Coronavirus nu se transmite prin aer, se transmite prin contactul la nivelul suprafetelor, prin picaturile de tuse ajunse pe fata, gura, nas, ochi. Daca cineva tuseste si sar picaruri pe butoanele unui lift, sau pe un scaun, ori pe o masa, cine va atinge acea suprafata cu mana si apoi isi va atinge fata, gura, ochii, va fi infectat.

-Simptomele sunt: febra, tuse(de obicei seaca)și dificultate în respirație care apare după o săptămână.Este o boala care durează destul de mult, peste o săptămână. Nu prea se întâlnesc rinoreea (mucii),strănutul sau durerea în gat.

-Perioada de incubație este intre 2-14 zile dar de câteva zile se sugerează ca ar fi chiar 24-27 zile. In această perioadă fără simptome omul este contagios și răspândește virusul.

-Virusul rezista în jur de o săptămână la temperaturi sub 20, apoi la peste 25-30 începe sa mai moara deci doamne ajuta sa vina căldura cat mai repede.

-Virusul e distrus de săpun, de dezinfectanti comuni precum alcoolul medicinal. Deci igiena mainilor e foarte importanta. Nu mâncați fără sa va spălați pe mâini. Mâncarea ambalata este cea mai sigura. Atenție și la pâinea neambalata. Luați după dumneavoastră șervețele umede dezinfectante dacă nu aveți cum sa va spălați pe mâini. Curățați mai des suprafețele cu alcool sau alte dezinfectante. Atenție în mijloacele de transport în comun, în magazine, restaurante, la munca. Ștergeți și telefonul și tastatura deoarece de obicei sunt cele mai murdare lucruri dar și cele mai des folosite.

-Folosirea măștii ajuta dacă ești deja bolnav, sa nu dai mai departe. Pentru cei sănătoși este cu 2 tăișuri deoarece specialiștii nu zic ca ar proteja ba mai mult ar putea sa încurce deoarece pui mana sa o scoți sau o lași pe masa..apoi o pui din nou pe fata și uite asa te infectezi mai ușor.

-Atenție la cei veniți din Italia. Sunt deja multe cazuri acolo. Încercați sa nu va întâlniți 2 săptămâni cu ei și ar fi bine sa stea în carantina 14 zile.

-Oricine începe sa aibă febra, tuse și respirație grea și a intrat în contact cu cineva venit din China, Italia, Coreea de Sud, Japonia sau alte tari asiatice în ultima luna, nu iese din casa, pune masca și anunță ambulanta la 112.

-Cei mai afectați sunt cei în vârstă și cei cu boli asociate 80%.

-Cei mai multi se vindeca total, 97%. Doar cazurile grave se internează adică cei care au nevoie de suport în respirație si la care starea este afectata.

-Momentan nu exista un tratament pentru acest virus. Se încearcă unele tratamente care se dau în HIV și imunoglobuline la cei cu faza severa dar nu este nimic sigur. Se merge doar pe simptomatice pana în prezent.

-Cele mai afectate tari cu cazuri în creștere sunt China, Coreea de Sud, Iran și mai nou Italia.

-Momentan nu sunt cazuri în România. Știu ca sunt câțiva în locațiile puse la dispoziție de stat pentru carantina. Cei care sunt în carantina nu sunt bolnavi. Ei sunt doar suspecți.

CE ÎNSEAMNĂ A FI CREŞTIN


  Foarte mulți oameni afirmă că sunt creștini dar, de fapt, ei nu cunosc ce ȋnseamnă cu adevărat a fi creștin. O definiție autorizată a creștinului poate fi preluataă din Faptele Apostolilor unde ni se spune:
„Şi erau unii dintre ei, bărbaţi ciprieni şi cireneni care, venind în Antiohia, vorbeau şi către elini, binevestind pe Domnul Iisus. / Şi mâna Domnului era cu ei şi era mare numărul celor care au crezut şi s-au întors la Domnul. / Şi vorba despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim, şi au trimis pe Barnaba până la Antiohia. / Acesta, sosind şi văzând harul lui Dumnezeu, s-a bucurat şi îndemna pe toţi să rămână în Domnul, cu inimă statornică. / Căci era bărbat bun şi plin de Duh Sfânt şi de credinţă. Şi s-a adăugat Domnului mulţime multă. / Şi a plecat Barnaba la Tars, ca să caute pe Saul / Şi aflându-l, l-a adus la Antiohia. Şi au stat acolo un an întreg, adunându-se în biserică şi învăţând mult popor. Şi în Antiohia, întâia oară, ucenicii s-au numit creştini (Fapte 11:20-26).
Așadar vedem de aici că oameni cu credință s-au strâns în Antiohia spre a-și mărturisi credința ce li se revărsa din inimile lor și alții  care,  prin propovăduire și prin lucrarea Duhului Sfânt prin Pavel și Barnaba, au crezut și s-au ȋntors la Domnul, primind învățătura Acestuia și devenind ucenici ai Domnului, care au căpătat cu toții  numele de creștini și care se defineau prin practicarea mărturisirii: „Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire” (Romani 10:10).
Aceștia erau oameni care au lăsat totul în urma lor pentru a căuta numele Domnului, împlinind o altă cerință în a deveni creștini: „Aşadar oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate să fie ucenicul Meu” (Luca 14:33).
În afară de acestea, pentru a deveni creștini, oamenii trași la Domnul trebuie să se ostenească permanent întru înnoirea vieții ca să se transforme continuu, căpătând anumite caracteristici care să le consolideze numele de creștini:
   - nașterea din nou: „Nu te mira că ţi-am zis: Trebuie să vă naşteţi de sus”;
   - urmarea neabătută a lui Hristos: „Şi cel ce nu-şi poartă crucea sa şi nu vine după Mine nu poate să fie ucenicul Meu” (Luca 14:27);
   - renunțarea la tot ceea ce îl poate împiedica sau ține legat de lumea aceasta: „Dacă vine cineva la Mine şi nu urăşte pe tatăl său şi pe mamă şi pe femeie şi pe copii şi pe fraţi şi pe surori, chiar şi sufletul său însuşi, nu poate să fie ucenicul Meu” (Luca 14:26);
   - iubitori unii de ceilalți: „Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii” (Ioan 13:35);
   - urmarea consecventă a cuvântului Domnului: „Dacă veţi rămâne în cuvântul Meu, sunteţi cu adevărat ucenici ai Mei (Ioan 8:31b);
   - păzirea poruncilor lui Hristos: „Şi întru aceasta ştim că L-am cunoscut, dacă păzim poruncile Lui” (1Ioan 2:3);
   - osebirea de cei păcătoși: „Şi nu fiţi părtaşi la faptele cele fără roadă ale întunericului, ci mai degrabă, osândiţi-le pe faţă” (Efeseni 5:11);
   - slăvirea lui Dumnezeu prin aducerea de roadă: „Întru aceasta a fost slăvit Tatăl Meu, ca să aduceţi roadă multă şi să vă faceţi ucenici ai Mei” (Ioan 15:8);
   - chiar și în suferință pentru acest nume, să-l preamărească pe Dumnezeu: „Iar de suferă ca creştin, să nu se ruşineze, ci să preamărească pe Dumnezeu, pentru numele acesta” (1Petru 4:16).
Considerând în întregime cuvântul lui Domnezeu și devenind, prin Domnul Hristos, cunoscători ai adevărului și despre ce înseamnă a deveni un bun creștin, pentru a da cu adevărat slavă lui Dumnezeu și Domnului Hristos, un om care pretinde că este creștin dar nu se sârguiește ducând lupta cea bună pentru a deveni ucenic al lui Iisus, prin asimilarea spre transformare a caracteristicilor amintite mai înainte, nu va fi privit de Domnul drept un creștin, ci doar un om căldicel: „Ştiu faptele tale; că nu eşti nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbinte! / Astfel, fiindcă eşti căldicel - nici fierbinte, nici rece - am să te vărs din gura Mea” (Apocalipsa 3:15,16), iar în cel mai rău caz, doar ca un om firesc, care se laudă că este creștin, după cum ne avertiza și Apostolul Iuda: „Aceştia sunt cei ce fac dezbinări, (oameni) fireşti, care nu au Duhul” (Iuda 1:19).
Deci datori suntem, pentru a fi demni de numele lui Iisus Hristos, să punem și noi la credința noastră și la darul harului toată sârguința spre a deveni urmași ai Domnului, așa după cum Apostolul Pavel îl îndemna pe fratele Timotei: „Luptă-te lupta cea bună a credinţei, cucereşte viaţa veşnică la care ai fost chemat şi pentru care ai dat bună mărturie înaintea multor martori. / Îţi poruncesc înaintea lui Dumnezeu, Cel ce aduce toate la viaţă, şi înaintea lui Iisus Hristos, Cel ce, în faţa lui Ponţiu Pilat, a mărturisit mărturisirea cea bună: / Să păzeşti porunca fără pată, fără vină, până la arătarea Domnului nostru Iisus Hristos” (1Timotei 6:12-14).
Amin! Vino, Doamne Iisuse!