Şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă vestim Viaţa de veci, care era la
Tatăl şi s-a arătat nouă (1 Ioan 1:2)
Credeţi oare că ceea ce trăim acum este viaţa?
Dacă da, nu mă voi
sfii să afirm că sunteţi în eroare, aflându-vă în necunoştinţă şi, de aceea,
prinşi în capcana întinsă omenirii de către satana, având mare nevoie de a face
eforturi spre a cunoaşte adevărul, de a vă recunoaşte greşeala, de a vă căi şi
de a cere cu smerenie îndrumarea Domnului spre eliberare, după cum ni s-a
promis:
“Şi veţi cunoaşte
adevărul, iar adevărul vă va face liberi” (Ioan 8:32).
Viaţa este cea pe
care Dumnezeu a dăruit-o lui Adam, când l-a creat şi l-a aşezat în grădina
Edenului, drept etalon pentru lucrarea Sa pe pământ. Să nu uităm că Dumnezeu
l-a creat pe Adam nemuritor şi numai cursa întinsă acestuia de către satana a
făcut posibilă intrarea sa în păcat şi pierderea, pe cale de consecinţă, a
nemuririi sale. Fără ţinerea făgăduinţei Sale de către
Dumnezeu, existenţa omului pe acest pământ s-ar fi încheiat chiar atunci (“Şi
aceasta este făgăduinţa pe care El ne-a făgăduit-o: Viaţa veşnică” – 1 Ioan
2:25).
Dar Dumnezeu, în infinita Sa
dragoste, a pus în funcţiune un plan de mântuire, ce avea să fie
desăvârşit prin venirea lui Hristos şi sacrificiul asumat de Acesta, de care să
poată beneficia toţi oamenii ce vor urma cu încredere şi abnegaţie cuvântul
Domnului şi, după ce au făcut cunoştinţă cu răul şi cu puterea distrugătoare a
lui, să-şi recunoască nevolnicia şi să-şi folosească liberul arbitru pentru a
face din nou alegerea, de data aceasta în cunoştinţă de cauză şi de aceea
definitivă (“Oare voiesc Eu moartea păcătosului, zice Domnul Dumnezeu - şi nu
mai degrabă să se întoarcă de la căile sale şi să fie viu?” - Iezechiel 18:23).
